Istoric

Așezată într-o zonă deluroasă, comuna Mihăești se află la 15 km de Râmnicu Vâlcea și la 7 km de Băile Govora. Această comună cuprinde 13 sate: Arsanca, Bârsești, Buleta, Govora-Sat, Gurișoara, Măgura, Mihăești, Munteni, Negreni, Ruget, Scărișoara, Stupărei și Vulpuiești.

Printre primele școli sătești publice organizate în județul Vâlcea sa află și Școala sătească publică Govora în anul scolar 1838-1839 și avea ca învățător pe Dragomir Măldărescu, fiu de boier din Govora Sat care a funcționat în Casa Consilierilor (primărie) până la construirea unui local propriu în 1886-1887. Școala a fost închisă în perioada 1848-1857. În 1857-1864 avea ca învățător pe Drăgoescu Constantin.

În perioada 1885-1927 funcționează ca învățător Mateescu G. care în 1886 a întreprins acțiunea construirii unui local propriu, iar în 1906 obține fonduri pentru un local nou, o parte din localul actual cu 2 săli de clasă, cancelarie, hol.

În 1963 localul este mărit cu încă 2 săli de clasă. În perioada de după 1948-1964, școala Govora-Sat, neavând spațiu suficient, rămâne să funcționeze cu 4 clase primare, apoi elevii mergeau la clasele gimnaziale la școlile Buleta și Mihăești. În 1964-1965 se transformă în școala de 7 ani, apoi de 8 ani.

La Școala Govora-Sat directorii în ordine cronologică au fost: Măldărăscu Dragomir (1838-1843), Constantinescu Dragomir (1843-1848), Drăgoescu Constantin (1957-1864), Constantinescu Constantin (1864-1868), Dimitrie Filip (1868-1870), Tănăsescu Dumitru (1870-1873), Popescu Elena (1873-1874), Mihăescu Grigore (1874-1877), Constantinescu Ion (1977-1879), Dumitrescu Nicolae (1879-1883), Stoenescu Anastasia (1883-1885), Mateescu Gheorghe (1885-1919), Săndulescu Mihai (1919-1938), Mateescu Traian (1938-1963), Gugu Mihai (1963-1980), Dabu Floarea (1980-1991), Popescu Liliana (1991-2008), Camelia Lupșoiu (2008-2009 a fost structura a Școlii Buleta), Ruiu Elena (2009-2010).

Prima clădire a Școlii Măgura a fost construită în anul 1867 fiind formată din două săli de clasă, un hol şi cancelarie la parter. La etajul acestui local există două încăperi. La înfiinţarea şcolii, una dintre acestea era locuinţa dascălului şi, în cealaltă, copiii primeau în pauza mare un ceai. Aceste încăperi au fost recondiţionate în anul 2001 de cadrele didactice şi de comunitate, prin contribuţii personale şi, acum, acolo funcţionează un atelier de creaţie (ţesături, cusături) şi biblioteca şcolii, iar la parter, într-o sală funcţionează o grupă combinată de grădiniţă şi, în cealaltă, este amenajat un club al copiilor unde aceştia pot petrece unele după-amieze jucând şah, tenis de masă, ţintar, citind, pictând, învăţând dansuri populare sau vizionând diverse materiale power point pe teme de educaţie.

Al doilea local al scolii Măgura, construit în 1912, este alcătuit din două săli de clasă şi o cancelarie. În prezent, în una din săli, se desfăşoară orele de sport pe timpul iernii, celelalte fiind degradate. La școala de 7 ani Măgura director era Iordan Gheorghe, în anul 1958.

Localul nou al şcolii, dat în folosinţă în anul 1972, e format din 8 săli de clasă, un laborator de ştiinţe/informatică, cancelarie, secretariat, bucătărie, spaţii pentru personalul îngrijitor. Sălile de clasă sunt spaţioase, luminoase, au fost aduse îmbunătăţiri şi dotări. În fiecare sală de clasă există cel puţin un calculator, există conectare la internet şi unitatea dispune de o multitudine de materiale didactice.

La Școala Măgura directori au fost: C. Stănescu (1867-1879), Putureanu (1879-1888), Zegreanu (1888-1890), E. Ivanovic (1890-1891), N. Sefirescu (1891-1892), G. Popescu (1892-1894), A. Georgescu (1894-1895), T. Nicolescu (1895-1896), M. Georgescu (1896-1902), G. Bodescu (1902-1912), Petrescu (1919-1920), I. Roibu (1920-1924), Nicolescu (1927-1935), N. Cofariu (1939-1940), D. Bălan (1940-1941), B. Bălan (1941-1951), G. Iordan (1952-1958), M. Smărăndoiu (1958-1960), Trandafir (1960-1964), I. Moise (1964-1969), M. Crețu (1969-1971), G. Nicolaescu (1971-1980), M. Petrescu (1980-1989), M. Popescu (1989-2004), Camelia Lupsoiu (2004-2007), M. Popescu (2007-2009) Nălbitoru Mărăcine Iulius Alexandru (2009-2010).

Vechea cladire a Școlii Buleta, construită în anul 1910 (în care în prezent se află biblioteca comunală), cuprindea 3 săli de clasă din care 1 era destinată grădiniței.

Actualul local al școlii Buleta a fost construit în anul 1974.

În 1958 la Școala de 7 ani Buleta existau 5 profesori și 7 învățători, iar director al școlii era Droașcă Nicolae. Numarul elevilor a cresut și implicit și numarul cadrelor didactice. Astfel în 1967 s-a ajuns la 43 cadre didactice.

Directori Școlii cu clasele I-VIII Buleta au fost: Vîrtej Marieta (1969-1980), Ceaușoglu Victorița (1980-1983), Fotolescu Constantin (1983-1992), Ceaușoglu Victorița (1992-1994), Constantinescu Maria (1994-2007).

În 2007 Școala cu clasele VIII Buleta a fost școală cu personalitate juridică  și a avut ca structuri Școala cu clasele I-VIII Govora Sat, Grădinița cu  Program Normal Buleta, Grădinița cu  Program Normal Nr 1 Govora-Sat și Grădinița cu  Program Normal nr 2 Govora-Sat iar director a fost Lupșoiu Camelia.

În 1973 existau 4 grupe de grădiniță cu 115 preșcolari și 19 sali de clasă ( la cele 3 scoli) cu 577 elevi, azi există 7 grupe de grădiniță cu 160 preșcolari 23 săli de clasă (la cele 3 școli) cu 350 elevi.

Începand din 2010 Școala cu clasele I-VIII Măgura este singura școală cu personalitate juridica din localitatea Mihăești și are ca structuri: Școala cu clasele I-VIII Buleta, Școala cu clasele I-VIII Govora-Sat, Grădinița cu Program  Normal Măgura, Grădinița cu Program  Normal Mihăești, Grădinița cu  Program Normal Buleta, Grădinița cu  Program Normal Nr 1 Govora Sat, Grădinița cu  Program Normal Nr 2 Govora-Sat, iar director este Lupșoiu Camelia.

Elevii sunt coordonaţi de un colectiv de 41 de cadre didactice, din care 35 sunt titulare, iar 6 sunt suplinitori calificaţi. Din cele 41 de cadre didactice, 20 au gradul didactic I şi 8 gradul didactic al II-lea, 11 au gradul definitiv şi 2 sunt debutanţi. În ultimii ani, numărul elevilor este aproximativ constant, iar rata abandonului a ajuns la 0%. Ponderea elevilor cu rezultate bune şi foarte bune este de 78%, iar promovabilitatea de 98%. Ponderea elevilor care-şi continuă studiile într-o formă de învăţământ post gimnazial este 100%.

Sălile de clasă în care se desfăşoară activităţile educativ-formative sunt dotate cu mobilier nou, modern, iar procesul de predare-învăţare se desfăţoară prin folosirea unui bogat şi diversificat material didactic. Şcolile sunt dotate cu telefon, copiator, videoproiector cu ecran, fax şi internet.

Prin activităţile şi rezultatele obţinute, şcolile din Mihăeşti au reuşit să se facă simţite în rândul şcolilor vâlcene şi nu numai. Există o bună colaborare între şcoală şi comunitatea locală, materializată prin participarea acestora la unele activităţi şi prin sprijin material şi disponibilitate în acordarea unor sponsorizări şi desfăşurarea unor activităţi. În cadrul şcolii, sunt parteneriate cu biserica, dispensarul, poliţia, ceea ce a dus la organizarea şi desfăşurarea unor activităţi care au drept scop educarea şi formarea tinerei generaţii. Realizarea proiectelor şi parteneriatelor educaţionale şi şcolare este o altă activitate importantă care antrenează cadrele didactice şi majoritatea elevilor. Şcoala noastră are parteneriate cu alte şcoli şi instituţii de educaţie şi cultură, cum ar fi: Şcoala Buneşti, Şcoala cu clasele I-VIII Anton Pann Râmnicu Vâlcea, Palatul Copiilor, Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA Râmnicu Vâlcea, Teatrul de stat Anton Pann Râmnicu Vâlcea, Direcţia pentru Sănătate Publică Râmnicu Vâlcea, Agenţia Naţională Antidrog, Agenţia de Protecţie a Mediului, Organizaţia World Vision Vâlcea, Liceul Băile Govora, Primăria Mihăeşti, Inspectoratul Școlar Județean Vâlcea, Casa Corpului Didactic Vâlcea.

 

Dintre oamenii de seama ai comunei, absolventi ai scolii din Mihăești, amintim: Alexandru Popescu Mihăești (profesor universitar, doctor în pedagogie), Mihai Androne-Preda (instrumentist și dirijor), Felix Sima (poet, membru al Uniunii Scriitorilor), Cristian Sima (pictor), Roibu Constantin (director la OLTCHIM), Florescu Nicolae (lector ASE), Mateescu Victoria (doctor în economie), Nicolae Maria (medic primar chirurg la spitalul Marie Curie), Elena Stoica (director Centrul Judeţean de Cultură)